SilverHusky

     Mă sărută blând. Eu sunt aşezat într-un scaun confortabil de piele şi ne uităm la muzică pe Youtube. Lady Gaga la GayPride Roma 2011 - Edge of glory. Se apleacă peste spătarul scaunului înalt şi mă sărută. Mă sărută invers, dar cu toate acestea buzele lui se potrivesc perfect cu buzele mele.      Are barba scurtă şi îngrijită. Puţin mai înalt decât mine. Brunet cu ochii albaştri. Şi un zâmbet limpede. Tatuat pe spate, tatuat pe braţ, hmm. Ceva în sufletul mei ticăie ca o bombă cu ceas. Bem un ceai foarte aromat, care parcă stârneşte emoţii în mine în loc să le calmeze. Scorţişoară, ghimbir, cardamom şi piper negru. Mă sărută puternic şi îl simt foarte aproape de mine.      Mergem spre pat. Se aşează uşor peste mine şi mă sărută în continuare. Este acel tip pe care îl simţi aproape de suflet, dar pentru care trebuie să îţi strângi toată puterea să îi poţi da drumul mai apoi. Aş vrea să îi strig ce mult ma atrage. Tac. ...

     Îmi spune: "Ştii am să îţi spun ceva ce nu am mai spus: îmi pare rău." Regretele lui vin însă prea târziu. Mult prea târziu. Ele ar fi trebuit să vină în primele zile de la plecarea sa intempestivă la Braşov. Într-o zi mi-a spus că nu mai poate suporta Bucureştiul şi că trebuie să plece. Atunci când aceste scuze încă mai contau.       Trebuiau să fi venit atunci când nu adormeam decât la trei sau patru dimineaţa. Şi atunci când adormeam, visam tot felul de grozăvii. Coşmare. Trebuiau să vină atunci când vorbeam la telefon cel puţin de patru ori pe zi. Dar deşi am ascultat cu urechile şi sufletul deschise aceste vorbe nu au venit. Au venit prea târziu, mult prea târziu. Livorno e departe. Totul s-a schimbat. Eu ... m-am schimbat.       Dar e bine. Deşi sunt din nou singur. Sunt mai tare.