O furtună într-un pahar de apă
Sufăr din dragoste, îmi zice. Fostul meu e un nenorocit și s-a purtat oribil cu mine și aș avea nevoie să fiu cu cineva. Să dorm îmbrațișat cu cineva, îmi zice. Să dorm, nu altceva că nu sunt în stare, imi zice. Mă blochez. Eu nu am mai dormit cu cineva îmbrațișat de aproape trei ani. La fiecare ocazie, am evitat la maxim orice ar fi fost mai mult decât sudoare, spermă și eliberare de moment. Și mereu am exclus din start rămas-ul peste noapte. La mine, sau la el. Cu toate astea, ar mai fi fost vreo două persoane cu care aș fi vrut să stau îmbrățișat până dimineața. Dar până la urmă, viața a fost cea care a decis că nu așa trebuie să decurgă lucrurile. Vin la tine zilele astea, îmi zice. Sunt confuz. Am spus deja că e ok, că poate să rămână la mine, dar sunt confuz. Nu știu ce simt și de ce o astfel de apropiere posibilă mă încurcă și mă tulbură. Îmi închipui cum ar fi să fie. Mai trece o săptămână. O să vin la tine zilele astea, cred că miercuri, îmi spune. Încerc să respir și să fiu c